sâmbătă, 13 ianuarie 2018

Schimbarea de Mo Yan - Recenzie


Sinopsis:

PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ 2012
O carte autobiografică şi un portret insolit al Chinei contemporane
Evenimentele majore din istoria recentă, precum revoluţia culturală, revolta studenţească sau războiul cu Vietnamul se disting pe fondul istorioarelor viu colorate şi pline de haz din Gaomi, provincia natală a lui Mo Yan.
Pe parcursul întâmplărilor, aflăm cum dintr-un elev exmatriculat și dintr-un muncitor la o fabrică de cauciuc, Mo Yan devine instructor de marxism pentru ofițeri și, în cele din urmă, renumitul și invidiatul scriitor al cărui roman Sorgul roşu a fost ecranizat de Zhang Yimou. Zgârcit în relatările privind devenirea sa intelectuală, Mo Yan preferă să povestească despre foștii săi colegi de școală, cum ar fi descurcărețul He Zhiwu și chipeșa Lu Wenli, al cărui tată conduce miticul camion rusesc Gas 51.
Spre deosebire de majoritatea naraţiunilor istorice chineze, orientate spre evenimentele politice, Schimbarea vorbeşte despre "istoria individuală", alternând epocile şi insistând asupra oamenilor de rând şi a situaţiilor de viaţă obişnuite.


Recenzie:

Comunismul este unul dintre subiectele care mi se par interesante. Poate datorită vârstnicilor care îmi povesteau încă de mică tot felul de întâmplări de pe ”vremea lor” sau a nebuniei generale legate de acest subiect. Cum socialismul în Europa, mai ales în România, este un subiect întors pe toate fețele, ce se află pretutindeni, materia de la istorie din liceu de rezumă aproape la comunism, am fost curioasă în legătură cu socialismul din alte părți. De fapt, această curiozitate a mea a pornit în clasa a zecea, când am făcut un proiect despre China. Citisem Drumul către libertate (vezi recenzia AICI), dar atunci nu aveam cine știe ce interes. Ce mi-a atras atenția atunci când am cumpărat Schimbarea este coperta, nici sinopsisul nu l-am citit prea atent. Știam despre ce este vorba în mare și mi-a fost suficient ca să îmi stârnească atracția. 

Cartea reprezintă de fapt memoriile autorului legate de China și oamenii pe care i-a întâlnit, subiectul principal nefiind autorul propriu zis, ci persoanele din jurul său, în special doi foști colegi de clasă, pe care se insistă destul de mult, aproape la fel de mult ca pe camionul rusesc Gas 51.

Încă de la început. din copilăria autorului, apare camionul pe care l-am menționat mai devreme. Deși la un moment dat mi se părea că se creează un fel de cult pe baza acestuia, Gaz 51 este un simbol al vremii respective, reprezentând aspirațiile oamenilor de rând, puterea comuniștilor precum și influența URSS-ului.  Pățaniile camionului, precum și importanța pe care i-o acordau oamenii, m-au făcut să râd, autorul fiind destul de ironic când venea vorba de magnificul Gaz 51, camion pe care l-a idolatrizat la fel ca ceilalți oameni atunci când era mic. 
 
„Privind-o cum se îndepărtează, mi-am dat seama că avea dreptate - banii nu erau totul. Dar fără ei nu poți face nimic, asta-i sigur.”
Povestea lui Mo Yan este simplă. Acesta s-a născut într-o zonă săracă, fără prea mari posibilități. Găsește în înrolarea în armată soluția problemelor sale, adică ieșirea din sărăcie și un trai mai bun. Pentru pasionați povestea este interesantă. O consider un fel de fereastră către perioada respectivă, înainte de marea dezvoltare a Chinei, a mentalității locale. 

Probabil că mie mi-a plăcut atât de mult volumul datorită interesului meu pentru acest subiect. Schimbarea înfățișează comunismul pe bune, dar într-un mod ciudat, ce probabil reprezintă talentul autorului, cartea este oarecum obiectivă, adică nu critică  excesiv și pe față socialismul ca alte memorii (nu neapărat despre comunism). Critica adusă regimului comunist este mai degrabă subtilă, ceea ce scoate în evidență geniul autorului. 

Lăsând comunismul la o parte, cartea spune povestea reală a unor oameni reali. Dacă tema regimului totalitar nu pare tentantă, atunci povestea pe care o au personajele ar trebui să fie. Am fost uluită de viața autorului. Adică, serios, cine s-ar fi gândit că un copil de clasa a V-a ce este exmatriculat de la școală poate avea șansa de a ajunge un scriitor de succes? Mai ales un copil provenit dintr-un mediu rural sărac, într-un timp nefavorabil liberei exprimări. Am fost foarte inspirată de povestea autorului, dându-mi gândul acela un pic clișeic „Dacă el a putut, eu de ce să nu pot?”

Nu știu dacă acest volum este pentru oricine. Știu că multă lume se ferește de subiecte grele ca să nu își încarce mintea negativ. Mai sunt o categorie de oameni ce preferă să citească ficțiune istorică în loc ce cărți istorice pe bune (plănuiesc un articol despre asta). Eu fiind pasionată de istorie, prefer cărțile reale, din care îmi pot crea o imagine asupra anumitor evenimente ce mă interesează mai mult sau mai puțin. Schimbarea mi-a plăcut foarte mult și m-a făcut curioasă în legătură cu celelalte cărți ale autorului Mo Yan.

Dacă mai știți astfel de cărți, sau dacă v-a plăcut o carte foarte mult pe orice subiect, nu uitați să îmi lăsați recomandări, sugestii, păreri în secțiunea de comentarii. Aș aprecia enorm. 



Punctaj:



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Tu ce crezi?