luni, 1 ianuarie 2018

10 cărți din 2017 - Anul meu în cărți



La mulți ani și bine v-am regăsit în 2018!
Spre deosebire de 2016, în 2017 nu am citit aproape nimic. Nu pentru că interesul meu pentru cărți a scăzut. de fapt dimpotrivă, dar dedic aproape tot timpul școlii, în plus, în septembrie, m-am înscris la cursuri de limba coreeană, limbă care nu este ușoară și necesită foarte mult timp. Din ce văd am citit doar cărți care mi-au plăcut, și nici nu prea aveam cum altfel la cât de puține sunt.
Cum mi-e îmi este destul de greu să alcătuiesc topuri, aceasta este un fel de listă, locurile fiind aproximative.




10. Vegetariana, Han Kang


În 2017 am descoperit literatura asiatică, prin Insula Tokyo de Natsuo Kirino. Vegetariana mi-a atras atenția pentru că aparține literaturii coreene și eram foarte curioasă în privința acesteia. În România nu prea am văzut cărți ce aparțin literaturii coreene, de aceea îmi doresc mult să învăț limba ca să citesc fără probleme.
Recenzia, unde am vorbit mai pe larg despre carte, este AICI!





9. Aripi Smulse vol. 2 de Corina Savu

Seria am descoperit-o participând la un concurs, unde, ca să participi, trebuia să continui o frază. M-am numărat printre câștigători și am câștigat volumul 1. Mi s-a părut foarte întortocheat, ca o enigmă. Volumul al doilea mi-a plăcut cel mai mult. M-a făcut să înțeleg mai bine felul în care gândește protagonista, Alicia, și a făcut lumină în cazul crimelor.
Recenzia primului volum este AICI!, iar al volumului al doilea, AICI.





8. Portocala Mecanică de Anthony Burgess

Deși ador cartea asta, îmi e foarte greu să vorbesc despre ea deoarece subiectul ei m-a atins foarte mult. O recomand din tot sufletul, mai ales celor care vor să citească ceva nou și să iasă din zona de confort. Mi-a făcut o mare plăcere să o citesc și mi-a mai pus creierul la contribuție.
Restul recenziei AICI



7. Enigma Otiliei de George Călinescu

Am citit-o din obligație pentru școală, ca să iau 10. La început am citit-o foarte chinuit, săream anumite pasaje descriptive, citeam o pagină și după mă apuca disperarea. Dar după o sută de pagini a început să îmi placă. Încă nu am vorbit despre ea aici, pe blog, dar cred că merită o recenzie în care să încerc să conving lumea că romanele vechi nu sunt chiar atât de oribile.








6. Insula Tokyo, de Natsuo Kirino

În 2017 am descoperit o nouă autoare preferată, dar nu după Insula Tokyo, ci după Grotesc. Insula Tokyo e de suflet pentru că e prima carte din literatura asiatică pe care am citit-o, și, din fericire, nu mi-a lăsat un gust amar. Acest roman este mai mult o metaforă pentru societatea japoneză și rolul femeii în societate. Pentru mai mult, AICI este recenzia.





5. nymphette_dark 99 de Cristina Nemerovschi

Nu știu dacă aceasta ar trebui să fie în top, pentru că este o recitire. Cartea aceasta e foarte specială pentru mine, deoarece e primul autograf pe care l-am luat de la Cristina și prima ocazie când am întâlnit-o. Recenzia am făcut-o în 2017, și o găsiți AICI






4. Schimbare de Mo Yan

Aceasta e ultima carte pe care am citit-o în 2017. Schimbarea este o carte non fictivă, despre viața autorului în China comunistă, și surprinde fix perioada aia când China a început să se dezvolte.  Încă nu am făcut o recenzie acestei cărți, deși ar trebui pentru că sunt multe de spus despre ea. 






3. Glamorama de Bret Easton Ellis

Ca în American Psycho, ne este arătată o lume de care suntem fascinați, dar care este în realitate o lume toxică. Un fel de rahat învelit în aur. Cartea aceasta mi-a întărit ideea că lumea învelită în sclipici și Glamour a vedetelor nu e altceva decât o industrie ce își bate joc de oameni: atât de artiști/modele/actori/etc pentru că sunt supuși unor munci grele și unor standarde ridicate doar pentru a produce bani, cât și de omul de rând pentru că este spălat pe creier și îi sunt impuse standarde inumane de frumusețe și nu doar. Totul din cauza banilor.

Continuarea recenziei: AICI






2. Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde

Ca și Enigma Otiliei, este o carte din programa școlară citită doar pentru o posibilă notă de 10. Mi-a plăcut foarte mult, acum fiind una dintre cărțile mele preferate. 
Recenzia AICI




1. Grotesc de Natsuo Kirino

Dintre toate cărțile citite în 2017, aceasta merită clar să fie pe primul loc. O aveam în bibliotecă de mult timp, dar nu o citisem datorită numărului mare de pagini și pentru că îmi era teamă că voi abandona lectura.
Cartea, deși e groasă și te sperie, se citește foarte ușor, dar nu datorită conținutului, ci pentru că te prinde. M-a fascinat fiecare pagină și mă supăram foarte tare atunci când nu puteam citi. Narațiunea te poartă prin viețile tuturor, te duce în trecut, te readuce în prezent și te pune să faci legături, nu îți dă totul de-a gata cum fac unele cărți.
Restul recenziei AICI!



카트리나*

8 comentarii:

  1. Aripi smulse trebuie sa o citesc si eu, am citit doar primul volum. Cartea Cristinei Nemerovschi nu am citit-o inca, dar e pe lista, de cand am descoperit-o (in lunile trecute), mi-am propus sa citesc toate cartile ei. In rest, nu am citit nimic de pe lista ta, cu exceptia romanului "Enigma Otiliei", care mi-a placut.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Spor la lecturi! Sunt sigură că volumul doi din Aripi Smulse o să îți placă!

      Ștergere
  2. Ce cărți frumoase! Și eu vreau să citesc câteva dintre ele!

    RăspundețiȘtergere
  3. Pentru ca iti place literatura c oreeana iti recomand o carte pe care o citesc acum de Young sook ShinDansul privighetorii de primăvară.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru recomandare! Abia astept sa o citesc!

      Ștergere
  4. Interesant topul tău!
    Vegetariana e o carte de la care am avut mari așteptări, dar m-a dezamăgit (am citit-o pentru că mă interesează cultura sud-coreeană și voiam să văd cam ce cărți se scriu la ei). Portretul lui Dorian Gray a fost o carte bună, iar Portocala mecanică este, într-adevăr, destul de deranjantă. Văd că ai citit un volum semnat de Mo Yan; eu am terminat de curând o serie de povestiri și stilul autorului nu m-a captivat.
    În ceea ce privește Enigma Otiliei și eu am citit-o pe când eram în liceu din obligativitate. Nu se numără printre cărțile care mi-au plăcut, dar asta nu înseamnă că autorul nu merită o a doua șansă. Am citit Cartea nunții și mi s-a părut mult mai bună și mai palpitantă decât Enigma Otiliei (poate nu la fel de complexă și profundă, dar mult mai interesantă pentru mine).
    Să ai parte de un an plin de lecturi frumoase!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La mine a fost invers. Cartea nunții nu am putut să o citesc, spre deosebire de Otilia. O să îi mai acord o a doua șansă cândva.
      Mulțumesc pentru urări! Îți doresc la fel!

      Ștergere

Tu ce crezi?