vineri, 5 ianuarie 2018

Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde - Recenzie



Sinopsis:

Basil Hallward picteaza intr-o buna zi portretul tulburator al lui Dorian Gray. Doar ca, odata cu trecerea timpului, tanarul din tablou imbatraneste, pe cand modelul lui, Dorian, ramane neschimbat. Fiecare fapta, fiecare an trecut lasa pe chipul pictat inca un semn, fara ca acest amanunt sa fie cunoscut de ceilalti; doar creatorul lui, Basil Hallward, stie, iar pentru aceasta e ucis de Dorian Gray. Acesta din urma va ajunge si el la confruntarea fatala cu reflexia sa pictata si va sfarsi, imbatranit fara veste, victima misterioasa a imaginii din tabloul pe care atat l-a pretuit.


Recenzie:

Cred că am spus de o groază de ori, atât pe aici pe blog cât și în viața de zi cu zi, că urăsc din toată inima cărțile „vechi”, pe care sunt obligată să le citesc, teoretic, pentru școală. La liceu am un fel de opțional dedicat literaturii din spațiul anglo-saxon, iar la fiecare început de an ne este dată o listă cu ce vom studia anul respectiv. Dintr-un principiu prostesc, am fost împotriva la așa ceva, refuzând până acum să citesc orice e pe lista aia. Mai mult din curiozitate și cu speranța unei note bune, am zis să încerc totuși Portretul lui Dorian Gray.  Mai de mult, un prieten îmi recomandase filmul, și, într-un fel, subiectul cărții mă atrăgea. Primele pagini le-am citit cu greu, datorită judecății mele vizavi de literatura clasică, dar după a început treptat să îmi placă.


„ Conștiința și lașitatea sunt același lucru, Basil dragă. Conștiința e doar numele comercial. Asta-i tot.”

 Sincer, cartea aceasta e mai mult de citit decât de recenzat, pentru că nu pot surprinde tot farmecul cărții, nici nu prea mă simt în stare să o fac pentru că e genul acela de carte care te lasă fără cuvinte și după ce o citești te gândești obsesiv la subiectul cărții. Au trecut două săptămâni de când am citit-o și nu îmi iese din minte.

„ obiectele nu neapărat necesare sunt singurele noastre necesitați”
Citatul acesta cred că e preferatul meu din toată cartea, deși am subliniat o grămadă. Este adevărul general valabil al lumii în care trăim. Citind cartea am observat multe asemănări dintre secolul XIX și secolul XXI, aș putea spune că mai multe asemănări decât deosebiri, ceea ce mă face să cred că, în afară de tehnologie și modă, lumea nu se schimbă aproape deloc.

„Azi oamenii cunosc prețul fiecărui obiect și valoarea nici unuia.”
Deși Dorian e personajul principal, un frumușel ce pentru mine arată ca Vernon din Seventeen, cel mai interesant personaj este lordul Henry, cel care l-a influențat pe Dorian să devină ceea ce este (sau a fost?) umplându-i capul cu idei hedoniste și paradoxuri. Astfel, datorită faptului că e ușor de manipulat, Dorian ajunge să fie un suflet corupt, ce caută doar plăcere personală, fără să-l intereseze de oamenii din jur.


„Știți mai multe decât credeți că știți, la fel cum știți mai puține decât doriți să știți”
„ Întotdeauna îmi place să știu totul despre noii mei prieteni și nimic despre cei vechi.”

Romanul este, de asemenea, o fereastră către secolul XIX. Aflăm cum era viața, felul în care gândeau oamenii, principiile societății. Portretul lui Dorian Gray este axat pe high society, dar prin Sibyl Vane, o actriță de la un teatru ieftin, se face remarcat contrastul dintre săraci și bogați, vechiul concept ce este aproape peste tot.

„Erau momente în care considera răul doar o modalitate prin care își putea atinge concepția lui despre frumos.”

Datorită acestei cărți mi-au fost distruse prejudecățile legate de literatura veche. Deși nu credeam până acum, chiar și lumea actuală se regăsește în cărțile clasice, doar că nu au ce avem noi din punct de vedere tehnologic, deși existau și atunci tehnologiile vremii.  Cum am spus mai devreme, Portretul lui Dorian Gray e de citit, nu de recenzat. E un roman care chiar trebuie citit, pentru că ideile pe care le conține sunt valabile și astăzi.



Punctaj:




카트리나*

4 comentarii:

  1. Și eu am studiat romanul la Engleză la liceu, dar nu ne-a obligat să-l citim. Totuși, mereu mi-am dorit s-o fac, acum că ți-am citit recenzia, m-am convins că e un "must read"

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E un roman superb ce merită citit. Spor la lectură!

      Ștergere
  2. Una din preferatele mele cărți. Am recitit-o de 2 ori, nu mă satur de ea 😁

    RăspundețiȘtergere

Tu ce crezi?