luni, 31 iulie 2017

Grotesc de Natsuo Kirino - Recenzie




Sinopsis:

In Grotesc, Natsuo Kirino ne prezinta din nou o Japonie aproape necunoscuta. Aceasta este povestea a trei femei japoneze si legaturile dintre frumusete si cruzime, sex si violenta, uratenie si ambitie din vietile lor. Prostituate la Tokio, Yuriko si Kazue au fost ucise cu salbaticie, iar mortile lor lasa in urma o sumedenie de chestiuni nerezolvate precum si intrebarea de ce au sfarsit-o asa. Pe masura ce povestile lor ni se dezvaluie intr-o structura narativa ingenioasa mediata cu sange-rece de sora mai mare a lui Yuriko, suntem purtati in trecut in vremea cand erau toate trei elevele unei prestigioase scoli - unde soarta le era decisa de o ierarhie sociala stricta - si le urmarim destinele de-a lungul anilor, precum si lupta cu conventiile sociale rigide. Scotand la lumina cele mai ascunse sectoare ale societatii japoneze contemporane, Grotesc este pe de-o parte o analiza psihologica a psihicului feminin si pe de alta parte o lucrare clasica de fictiune noir. Este un roman surprinzator, o carte care confirma talentul scriitoricesc extraordinar al lui Natsuo Kirino.



Recenzie:

Nu înțeleg cum am putut să evit această carte timp de un an de zile doar datorită numărului mare de pagini. Serios, chiar nu înțeleg.

După ce mi-am dat seama că anime-urile, trendul kawaii și kpop-ul nu reprezintă adevărata cultură asiatică, am devenit fascinată de partea întunecată a Asiei. Natsuo Kirino este cea care mi-a deschis ochii în legătură cu acest subiect prin Insula Tokyo (vezi recenzia AICI). A urmat Han Kang cu Vegetariana (recenzie AICI), care mi-a schimbat total imaginea pe care o aveam în cap atunci când mă gândeam la Coreea. Idealul meu legat de aceste două țări a fost spulberat, și n-o să revină niciodată, mai ales după ce am citit Grotesc.

În acest roman, uciderea lui Yuriko și a lui Kazue sunt doar un prilej ca cititorul să pătrundă în partea nevăzută a Japoniei. Ca în Insula Tokyo, și aici este vorba despre rolul femeii în societatea japoneză, de aceea eroinele celor două romane semnate de Natsuo Kirino au foarte multe trăsături în comun, dar cea de bază este supraviețuirea. Kyoko trebuia să supraviețuiască pe o insulă pustie fiind singura femeie dintre naufragiați, Kazue, Yuriko și sora ei mai mare trebuiau să supraviețuiască într-o lume a bărbaților cu principii solide.  Toate trei văd lumea într-un anume fel și căile lor de supraviețuire diferă foarte mult. Kazue crede că învățătura și ambiția sunt tot ce îi trebuie pentru un viitor strălucit și sigur, dar viața o dezamăgește și sfârșește ducând o viață dublă: ziua angajată la o companie importantă, iar noaptea prostituată. Yuriko profită de frumusețea ei și alege să domine bărbații prin sex, iar sora ei mai mare se închide într-o lume plină de ură și insistă că nu are nevoie de nici un bărbat în viața ei.

Cartea, deși e groasă și te sperie, se citește foarte ușor, dar nu datorită conținutului, ci pentru că te prinde. M-a fascinat fiecare pagină și mă supăram foarte tare atunci când nu puteam citi. Narațiunea te poartă prin viețile tuturor, te duce în trecut, te readuce în prezent și te pune să faci legături, nu îți dă totul de-a gata cum fac unele cărți. Te pune să gândești, să reflectezi la anumite detalii. Si cel mai mișto lucru: vezi acțiunea prin ochii tuturor. Ai acces la jurnalele lui Kazue și al lui Yuriko, la povestea lui Zhang, presupusul criminal al celor două, la scrisorile lui Kijima, cel care a fost profesorul celor trei femei în liceu. După ce treci prin filtrul tuturor, poți spune că ai o viziune a ta asupra poveștii.

Partea mea preferată a fost perioada când cele trei erau la Liceul Q de fete, unul dintre cele mai bune din toată  Japonia. Aici apar contrastele sociale, grupurile de tot felul și lupta pe care o duci ca să te integrezi, dar și calea de supraviețuire despre care am vorbit mai sus. În timpul liceului începe cu adevărat viața celor trei, se conturează caracteristicile lor dar și viețile lor.  Imaginea Liceului Q de fete e total diferită față de stereotipul acela cu care ne-am obișnuit din anime: fuste scurte, culori vesele, fete frumoase cu forme perfecte și păr colorat, prietenii frumoase, etc. Citind Grotesc îți iei Adio! de la orice stereotip cunoscut din anime sau cultură pop.

Recomand cartea aceasta tuturor, mai ales celor care adoră Japonia, dar și cultura asiatică în general. Mi-ar plăcea ca astfel de cărți să fie citite de fanii anime sau de oamenii care au fixată în cap ideea că tot ce e legat de Japonia e drăguț, nonconformist, colorat și super mișto. Eu mă încadram în această categorie, dar cum sunt fascinată și de partea întunecată a lucrurilor, imaginea unei Japonii stereotipice nu a rezistat prea mult timp în capul meu. 

Natsuo Kirino este noua mea autoare preferată, m-a făcut să îndrăgesc literatura niponă și să văd că ceea ce idealizam are și o altă parte. Mi-am comandat Afară, roman scris tot de ea și sunt foarte nerăbdătoare să îl citesc. De asemenea, sunt mega curioasă în legătură cu literatura chineză. Doar am spus că anul acesta vreau să citesc mai mult literatură asiatică. 


Punctaj:


Un comentariu:

  1. Asta da recenzie de punctaj maxim.
    Mi-a plăcut mult de tot,o să o caut şi eu chiar dacă nu prea am înclinații spre Japonia şi literatura niponă,e un început pentru toate.
    Mult succes în continuare draga mea şi lectură plăcută.

    RăspundețiȘtergere

Tu ce crezi?